Zeitgeist 3 - Moving Forward

Stiri

Salcia energetică, merită sau nu? Afacere sau țeapă?

Salcia suedeza isi face loc printre culturile noastre de cartofi si sfecla. Nu e comestibila si nici nu are vreun rol decorativ. Dar e foarte buna de pus pe foc, spun cei care au facut deja testul. Salix viminalis vine tocmai din Suedia si ii priesc zonele reci, cu sol umed. Creste uimitor de repede, 3 centimetri pe zi, fara sa ceara ingrijiri speciale. Iar din lemnul sau se obtine mult ravnita biomasa, un combustibil de mare viitor.

Investitia la hectar nu depaseste 2.000 de euro. Odata saditi, butasii de salcie produc toata viata. Iar in 2 ani cultivatorii pot sa obtina un profit de 2.800 de euro pe hectar. Costurile sunt mici, munca putina, iar riscurile zero. Planta e rezistenta si nu le da emotii agricultorilor. Din pacate autoritatile nu incurajeaza prin subventii aceasta cultura. Lemnul de salcie se marunteste, apoi rumegusul se transforma in peleti, care se folosesc pentru incalzirea sobelor.
Mai ales ca au aparut clienti si la noi in tara. Langa Sfantu Gheorghe, un complex de sere este incalzit cu biomasa, adica rumegusul obtinut din salcie. Cultivatorii de salcie energetica nu se tem de concurenta. Dimpotriva, isi doresc sa aiba tot mai multi aliati, pentru a sustine impreuna plantele energetice.
Romania, alaturi de toate tarile Uniunii Europene, s-a angajat ca pana in 2020 sa foloseasca in proportie de 20% energie regenerabila. Biomasa, alaturi de centrale eoliene, hidrocentrale si panourile solare – poate fi o solutie.

Oferte de materiale si servicii salcie energetica
Soiuri de salcie energetică comercializate

Tora (EU 627)
Tora este o salcie siberiană provenind din incrucişarea speciilor SW si Şarpe. Specia are ramuri lungi şi un trunchi mai redus faţă de de alte specii. Tulpina are culoare maro închis si este lucioasă. Tora este adeseori curbată, moştenind această particularitate de la specia Şarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, în funcţie de vreme şi de tratamentul cu chimicale. Are o performanţă ridicată de producţie, fapt ce îl transformă într-o specie preferată. Tora rezistă ruginii frunzei şi dăunătoriilor. Această specie nu este agreată de animalele sălbatice, fiind evitat de iepuri, căprioare şi cerbi.

Tordis (EU 9288)
Tordis provine din încrucişarea speciilor Tora si Ulv. Se dezvoltă excepţional chiar din primul an (ajungând la înălţimi de peste 4 m) în zonele din sudul Suediei şi în Polonia. Şi specia Toris rezistă la rugina frunzei.

Sven (EU 11635)
Sven provine din încrucişarea lui Jorun şi Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate în sus), trunchi drept cu ramuri mai rare, la fel ca şi Tora. Specia are o performantă ridicată de producţie, la fel ca Tora, rezistă la rugina frunzei însă dăunatoarele preferă lăstarii acestei plante.

Inger (EU 11635)
Inger provine din încrucişarea unei specii ruse (din zona Novoszibirszk) cu specia Jorr. Se dezvoltă mai bine pe sol uscat decât celelalte specii. La recoltare este mai uscat decât Tora şi creşte mai des, datorită numărului mai mare de lăstari secundari. Aceşti lăstari secundari (lăstari sileptice) nu sunt prea rezistenţi şi cad la pregătirea materiei de înmulţire. Şi Inger rezistă la rugina frunzei şi la dăunatori..

Jorr (EU 0626)
Jorr este o specie olandeză, care rezistă bine la rugina frunzei. Specia se caracterizează prin creştere rapidă in perioada plantării. Planta cu o tulpină de culoare verde închis şi stufoasă este o specie “gri” dar sigură. Este caracterizat de o producţie medie şi o rezistentă medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat cu succes la epurarea apei reziduale, dezvoltându-se optim şi în astfel de medii.

Proprietati biologice salcie energetica
Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri în pantă, pe lângă apă, zone mlăştinoase permanente sau periodice. Are o capacitate de evapotranspiraţie de 15-20 de litri de apă pe zi. Acest avantaj îi conferă calitatea de plantă care poate să facă utilizabile mii de hectare de terenuri care sunt în paragină.
În plus, salcia energetică are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Deci apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaţie costisitoare), fiind curăţate de salcie.
In Suedia, folosirea salciei energetice ca sursă alternativă de energie are o tradiţie de 30 de ani şi există peste 50 de mii de hectare cultivate cu acest arbore.

Brichetarea resturilor vegetale din agricultura
Aveti o ferma agricola sau cunostinte care au o asociatie agricola? Ardeti in fiecare an paiele si celelalte resturi vegetale pentru a elibera terenul? BRICHETATI aceste resturi si vindeti apoi brichetele obtinute la un pręt de 250-450 de RON/tona. Veti avea surpriza sa constatati ca aduce un profit chiar mai mare decat vanzarea produselor principale (grau, porumb, soia, rapita)
Brichetarea resturilor vegetale din agricultura.
Brichetarea paielor de grau, orz, orez.
Brichetarea vrejurilor de soia, fasole
Brichetarea joardelor de vita de vie
Brichetarea paielor de rapita, mustar si a cocenilor de porumb.
Brichetarea resturilor forestiere.
Brichetarea este procesul de comprimare mecanica sau hidraulica a biomasei pentru reducerea dimensiunilor si obtinerea unui produs compact si cu o putere calorica mare. Formele brichetelor difera de la cilindrice la hexagonale si dreptunghiulare. Dintr-o tona de paie se obtine o tona de brichete.
Puterea calorica a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de fag si aduce o economie de 60% fata de incalzirea cu gaze si de 40% fata de incalzirea cu lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte resturi vegetale este foarte scazut (maxim 120 ron/t). Piata de desfacere este practic imensa. Ganditi-va numai la cate familii folosesc sobele de teracota sau centralele pe lemne. Cati oameni nu ar prefera sa cumpere o tona de brichete gata pregatite pt foc decat 1,5 – 2 tone de lemne pe care trebuie sa le taie, sparga etc. Cererea la export este deasemenea foarte mare.

SALCIE ENERGETICA (SALIX VIMINALIS “ENERGO”)

Odată cu preocuparea omenirii de a găsi noi surse energetice neconvenţionale, cercetările s-au îndreptat spre diferite variante de surse energetice neconvenţionale, spre culturi agricole, care se pot reproduce anual, şi care să reprezinte o sursă energetică cât mai sigură.
Domeniile în care s-au încercat si s-au obţinut rezultate remarcabile sunt diverse, începând de la energia solară, energia eoliană, pompe de căldură, biomasa.
În domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic “energo”, ca: rapiţa, trestia, iarba energetică şi diferite specii lemnoase ca salcâmul, plopul şi salcia.
Cele mai spectaculoase rezultate s-au obţinut în domeniul sălciei. Daca restul de plante silvice au nevoie de 3-5 ani până când pot fi recoltate şi utilizate în scopuri energetice, salcia poate fi recoltată anual, având un volum de masă lemnoasă de 40-60 t/ha material uscat.
Soiurile cultivate în acest scop şi înregistrate au caracteristici principale ca:
* o creştere în volum foarte mare- 3-3,5 cm crestere/zi
* sunt rezistente la intemperii şi diferite boli
* au o putere calorică ridicata cca. 4900kcal/kg

CARACTERISTICI BOTANICE
Sălciile sunt specii lemnoase dicotiledonate dioice, cu înflorire înainte de înfrunzire, cu polenizare entoneofila. Dintre cele peste 200 de variante (specii) de salcie suedezii au selectat şi cultivat un soi care are o creştere foarte mare (3-3,5 cm/zi) un conţinut înalt de acid salicilic care î-i conferă o serie de proprietăţi foarte avantajoase ca – putere calorică mare (mai mare ca fagul sau stejarul), rezistenţă împotriva intemperiilor, rezistenţă împotriva degradării în timpul depozitării sub forma de tocătură (materie prima pentru peletizare, pentru brichetare).

BIOLOGIA SPECIEI SELECTATE

Caracteristica cea mai importantă pentru care a câştigat teren în cultivarea ei în ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha, Ungaria peste 2.000 ha, Polonia etc.) este cea de creştere rapidă atât în lungimea lujerilor cât si în volum, dar pe lângă acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje, motiv pentru care în ultimii 3-4 ani a intrat în atenţia fruntaşă şi în UE, unde s-a luat hotărârea de a fi subvenţionată ca plantă energetică.

Aceste avantaje mai importante sunt:
Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu mlăştinoase permanentă sau periodică. Are o capacitate de evapotranspiraţie de 15-20 l apă/zi. Acest avantaj îi conferă un loc necontestat ca plantă care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt în paragină. Acest lucru a fost sesizat de ţari ca Suedia – unde deja de 8 ani se cultiva Salcia energetică pe suprafaţa de peste 50.000 ha, găsind o utilizare foarte economică pentru terenuri neutilizabile pana acum, iar pe de alta parte să cultive o sursă energetică neconvenţională foarte profitabilă economic.
Are capacitate de preluare anual a 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Aceasta proprietate, pe lângă avantajul ca într-o zona unde plantaţia poate fi inundate cu reziduuri de la staţii de epurare, creste mai repede,are marele avantaj ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaţie costisitoare) iar pe de alta parte apele rezultate de la staţii de epurare – ajung în râuri foarte curate, evitând poluarea apelor dar si costurile suplimentare datorita plaţilor ca penalizare pentru calitatea necorespunzătoare a apelor revărsate.
Cultivarea sălciei creează locuri de munca noi, pentru persoane necalificate. Recoltarea se face în timpul pauzei vegetale, după căderea frunzelor (servesc ca îngrăşământ) deci în lunile noiembrie-martie,o perioada când utilajele agricole nu sunt utilizate pentru altceva.
Poate fi o varianta sigura de surse energetice (încălzire) pentru localităţi, fiind utilizat ca biomasa (tocătura) brichete sau peleţi. Exista unităţi de utilaje de peletizare – brichetare de diferite capacitate care sa transforme tocătura de salcie în brichete sau peleţi, iar aceste produse sa fie utilizate pentru încălzirea localităţilor (cel puţin a şcolilor, dispensarelor, grădiniţelor etc.) din comune.

CONDITII CLIMATO-EDAFICE
Salcia Salix Viminalis Energo – este foarte rezistentă la diferite condiţii climatice. Prima data în Europa s-a răspândit în Suedia si tarile Baltice, în condiţii climatice specifice zonei. În ultimii 3 ani a fost cultivata pe suprafeţe tot mai mari (mii de ha) în Polonia, Ungaria, Slovenia, în condiţii climaterice mult diferita de prima.
Rezultatele după 3 ani de experienţa din Ungaria arata ca salcia s-a comportat foarte bine si pe solul nisipos si la călduri mult mai ridicate, obţinându-se o recolta mai mare cu 45% (cca.60t/ha în Ungaria fata de 40-45 t/ha în Suedia).
Cele de mai sus ne duc la concluzia ca pe teritoriul României exista toate condiţiile propice pentru cultivarea ei (în albii ale râurilor, zone inundabile neutilizate ).
Edafic condiţiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din precipitaţii din abundenta,pe soluri aluvionare cu pH 5,5-6,5 , dar rezista si pe steril cu pH3,5-10,0 însa cu producţie de biomasa mai redusa.

POSIBITĂŢI DE UTILIZARE
În principiu, aceasta specie a fost experimentata pentru a servi ca sursa energetica sub forma diferita de combustibil (tocătura – pentru termocentrale, brichete, peleţi). Puterea calorica ridicata (4.900kcal/ha) o face comparabila cu alte surse de combustibil ca gaze naturale, cărbune, ulei.
Prin cultivarea salciei pe suprafete mai mari (1.000-1.500 ha/zona) se justifica realizarea unor investitii ca fabrici de peletizare-care vor asigura sursa energetica pentru localitati,atat în centrale termice de zona cat si în case particulare.
Făcând un calcul sumar – în ipoteza ca în România s-ar realiza plantaţii pe 20.000 ha (în Suedia sunt peste 50.000 ha ,Ungaria – în programul energetic transmis la UE pentru perioada 2007-2013 –prevede extinderea plantaţiilor de salcie energetica la 36.000 ha ) s-ar obţine o cantitate de 1.000.000 t biomasa , din care s-ar realiza 1.000.000 t peleţi ceea ce înseamnă sursa de energie termica de cca. 4.900.000 Gkal energie – produsa pe suprafeţe necultivate în prezent – si aceasta sursa se repetă anual.
Energia termica care se poate obţine din aceasta sursă, asigură încălzirea a 145.000 de apartamente convenţionale anual.
Prin extinderea plantaţiilor de salcie energetică , pe lângă faptul ca reprezintă o sursă de energie regenerabilă , pune în folosinţă terenuri neutilizate, se evită (sau se reduce considerabil) defisările de păduri generate de nevoia crescânda pentru combustibil ieftin.

Pe lângă utilizarea în scopuri energetice, salcia energetică se utilizează cu succes şi în următoarele domenii:
* Ca sursă de celuloză
* La fixarea versanţilor abrupţi şi la prevenirea alunecărilor de teren
* La fabricarea aspirinei (în Germania)
În cazul extinderii plantaţiilor se poate apela la mecanizări, atât la plantarea cât şi la recoltarea ei.
Există o gamă de utilaje speciale în ţările nordice, dar pot fi adaptate cu succes utilaje agricole existente.

CARE SUNT PROBLEMELE ÎN CALEA EXTINDERII ACESTOR PLANTAŢII ?
* lipsa informaţiilor despre existenţa şi avantajele acestor soiuri
* lipsa unor reglementări în domeniul realizării plantaţiilor, privind:
* 1. clarificarea domeniului unde se include – plantă agricolă sau specie lemnoasa (silvica)
* 2. căror reglementări se supune cea a plantelor agricole sau cele silvice ?
* 3. stabilirea modului de subvenţionare
* 4. stabilirea condiţiilor de subvenţionare
* 5. cuprinderea în diferite programe naţionale a cultivării, a prelucrării biomasei

Mai in detaliu:

1. Salcia energetică este o planta cu durată de existenţă primăvara – toamna, deci în cadrul unui an agricol.
Plantaţia se realizează prin plantarea butaşilor, realizate in pepenării acreditate, cu respectarea tuturor reglementarilor referitoare la soiuri înregistrate. Există posibilitatea ca recoltarea sa se facă din 2 in 2 ani, dar experienţa statelor avansate în acest domeniu arată că cel mai avantajos este recoltarea anuală (lunile noiembrie – februarie/martie, în funcţie de zonă). Datorită acestui fapt (recoltarea anuală) au fost situaţii în care s-a încadrat în categoria plantelor agricole- cu subvenţii modice si anuale, asemănătoare producţiei agricole. In ultima perioadă la nivel UE s-a luat hotărârea ca plantele energetice sa fie subvenţionate în mod distinct, şi s-a lăsat la latitudinea fiecărei ţări membre în parte să hotărască modul de încadrare.

2. În toate ţările unde plantaţiile de salcie energetică au o amploare însemnata – au încadrat în categoria “specială” a speciilor lemnoase, supunând reglementărilor silvice, ca plantaţie, dar specială privind recoltarea ei (nu necesită aprobări pentru recoltare).

3. Modul de subvenţie a fost stabilită iniţial la 200 Eur/ha – (în Suedia şi Ungaria) în fiecare an după recoltare.
O plantaţie are viaţa de 25-30 ani în care în primul an de viaţă producţia este nesemnificativă, de cca. 10t/ha (in aceasta perioadă se dezvoltă rădăcina) iar în anii următori producţia anuală este de 40-45 t/ha (după evidenţele suedeze şi 50-60 t/ha in Ungaria).
Această recoltă asigură un venit considerabil cultivatorilor (cca.1.400 Eur/ha) şi fără subvenţionarea anuala, dar până în prezent dezvoltarea culturilor a fost lentă, datorita costurilor însemnate de plantaţie (cca. 2000Eur/ha).
În anul 2006 – majoritatea statelor a trecut la subvenţionarea cu 50% a costurilor de plantaţie, renunţând la subvenţionarea anuală. În urma acestei măsuri, în Ungaria în toamna anului 2006 – solicitările de butaşi şi înregistrarea terenurilor pentru plantaţie a crescut cu peste 50%, iar în Suedia se consideră soluţia cea mai viabilă pentru realizarea prevederilor UE, ca fiecare ţară membră să acopere 12% din consumul energetic din surse neconvenţionale.

4. Condiţiile de subvenţionare sunt foarte clar conturate pentru ţările UE, şi se aplică ca o metodă standard.
* Producătorii trebuie să facă dovadă proprietăţii terenului agricol sau unei arendări de lungă durată
* Producătorii trebuie să facă dovadă că au folosit butaşi de soiuri înregistrate şi din pepiniere autorizate
* Producătorii trebuie să facă dovadă unui contract de achiziţie cu un utilizator – care produce energie direct din biomasă, sau produce produse care servesc acestui scop (brichete, peleţi)
* Contractantul (achizitorul) trebuie să facă dovadă că dispune de mijloace prin care transforma biomasa în energie (centrală termică zonal, termocentrală) sau în produse care servesc acestui scop (linii de brichetare, sau linii de peletizare)
* Achizitorul plăteşte o cauţiune pentru fiecare hectar de plantaţie pentru care a făcut contract de achiziţie (cuantumul diferă între ţări, fiind valori cuprinse între 15-40 Eur/ha) cauţiune pe care o poate recupera în momentul preluării recoltei contractate.
Prin aceste cinci măsuri se garantează ca solicitantul (producătorul) are terenul pentru care solicita subvenţie, ca a utilizat butaşi de soi garantat, ca producătorul are desfacere destinată în scopul producţiei de energie, şi la urmă se garantează că achizitorul are capacitatea tehnică de a transforma o biomasa într-o sursă de energie, dar şi faptul că cantităţile contractate o preia (pentru eliberarea cauţiunii )

5. În momentul de faţă, în România există firme cu licenţă cumpărată atât din Suedia cât şi din Ungaria, există demersuri începute pentru autorizarea de pepiniere, însa fără anumite programe naţionale care să concură la extinderea acestor plantaţii în întreaga ţara, precum şi fără programe naţionale care să impulsioneze realizarea unor investiţii zonale de utilizarea biomasei rezultate din plantaţii (fabrici de brichetare, peletizare) nu vor putea extinde această idee atât de mult susţinută în Suedia, Danemarca, Ungaria, Ţările Baltice şi Slovenia.
Există de exemplu PROTOCOL DE COLABORARE între Administraţia Fondului pentru Mediu si Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, în care este expres nominalizat ”biomasa” dar nu sunt programe concrete în acest sens.

Sursa: Recolta.eu